Pe Cel ce n-a cunoscut nici un păcat, El L-a făcut păcat pentru noi, ca noi să fim neprihănirea lui Dumnezeu în El (2 Corinteni 5:21)
Unii creştini cred că trebuie să lucreze, să facă ei înșiși ceva pentru a deveni mai neprihăniţi şi se lovesc singuri atunci când greşesc. Ei nu realizează că, făcând aceste lucruri, ei nu caută neprihănirea lui Dumnezeu, ci încearcă să îşi stabilească o neprihănire proprie, prin păzirea legii şi prin o purtare bună.
Neprihănirea nu se referă la o purtare corectă. Este un dar din partea lui Dumnezeu pentru noi, prin Iisus, şi din moment ce este un dar, nu putem să o câștigăm prin faptul că păstrăm legea sau că avem o purtare bună. Putem doar să o primim! Cum primim acest dar? Îl primim prin cruce. Dumnezeu L-a făcut pe Iisus, care „n-a cunoscut niciun păcat,” să fie „păcat pentru noi, ca noi să fim neprihănirea lui Dumnezeu în El.” Aşa că, astăzi, noi suntem neprihănirea lui Dumnezeu în Hristos. Suntem la fel de neprihăniţi ca Iisus!
Unii dintre noi cred însă că în trupul lui Hristos există diferite clase de neprihănire, cum ar fi clasele într-un avion. Ei cred că unii dintre noi au neprihănire de clasa economică, alţii au neprihănire de clasa business şi câțiva mai selecţi au neprihănire de clasa întâi.
Ce absurditate! Când Dumnezeu ni L-a dat pe Iisus, El a devenit neprihănirea noastră. Aşadar, noi avem neprihănirea Lui. Aceasta înseamnă că suntem 100% neprihăniţi în ochii lui Dumnezeu! Nu se poate să avem decât neprihănire de primă clasă!
Gândește-te la acest lucru: Iisus, care nu a cunoscut păcatul, a devenit păcat pentru noi. Iisus nu a cunoscut păcatul, nu a păcătuit şi în El nu s-a găsit păcat. La cruce, însă, El a primit păcatul nostru şi a devenit păcat pentru noi.
În acelaşi mod, noi, care eram păcătoşi, nu am cunoscut neprihănirea, nu am practicat neprihănirea şi în noi nu a existat neprihănire. La cruce, însă, noi am primit neprihănirea Lui şi am devenit neprihănirea lui Dumnezeu în Iisus Hristos.
La cruce a avut loc un schimb divin. Iisus a luat locul nostru pentru ca noi să putem lua locul Lui. El nu a meritat să fie făcut păcat, dar a fost făcut păcat în locul nostru. Noi nu am meritat să fim făcuţi neprihăniţi, dar am fost făcuţi neprihăniţi pentru că am primit neprihănirea Lui. Ce veste bună! Ce har măreţ!
