7aruncând asupra Lui toată îngrijorarea voastră, pentru că El îngrijeşte de voi. (1 Petru 5:5-11)
Fiul meu cel mai mic avea aproape trei ani înainte să vorbească. Nu era nimic în neregulă cu el. De ce ar fi trebuit să vorbească dacă avea trei oameni de la care a obținut orice și-a dorit doar cu un deget și un mormăit? El a fost mai inteligent decât ceilalți, iar acest lucru a trebuit să se schimbe.
Ieșind dintr-o toaletă publică într-o zi, a încercat să deschidă ușa, dar arcul din mânerul ușii era prea întins pentru ca el să îl întoarcă. S-a uitat la mine și a mormăit, dar i-am spus că va trebui să vorbească înainte să deschid ușa. El a refuzat și nu a dat drumul la mânerul ușii. Alții așteptau să iasă, așa că acum trebuia să deschid ușa. Mâna lui mică încă strângea mânerul ușii și, pentru a-l întoarce și a deschide ușa, ar fi trebuit să-i strâng mâna. Mi-am dat seama că trebuie să-l fac să dea drumul la ușă înainte să o pot deschide.
Nu am apucat să fac aceasta deoarece Domnul mi-a și vorbit: „Așa este cu tine. Ai problemele atât de strâns în mâinile tale mici și nu pot face nimic în legătură cu ele până când nu le dai drumul.” Wow! Am știut instantaneu despre ce vorbea.
Am avut grijă de finanțele pentru lucrare. Mă gândeam zi și noapte la ce aș putea face pentru a schimba situația. Nu mi-am pus grija în mâna Lui. Încă o țineam strâns în mâinile mele. Am deschis la figurat mâinile și am spus: „Doamne, Îți dau această problemă. Tu deschizi ușa.” A făcut-o, desigur, și nevoile noastre au fost asigurate.
Îl împiedici pe Domnul să intervină în situația ta deoarece ai o prindere atât de strânsă asupra problemei? Las-o să plece aruncând toată grija asupra Lui, pentru că El are grijă de tine. El îți poate rezolva problemele mai bine decât poți tu.
