5nu caută ale sale, [simple_tooltip content=’1 Chiar dacă aș vorbi în limbile oamenilor și ale îngerilor, dar nu am dragoste creștină, devin ca o aramă sunătoare sau un chimval răsunător.
2 Și chiar dacă aș avea dar de profeție și înțeleg toate misterele și toată cunoașterea, și chiar dacă aș avea toată credința încât să mut munții, dar nu am dragoste creștină, nu sunt nimic.
3 Și chiar dacă aș împărți toate averile mele să hrănesc săracii, și chiar dacă mi-aș da trupul să fie ars, dar nu aș avea dragoste creștină, nu mi-ar folosi la nimic.
4 Dragostea creștină este îndelung-răbdătoare și plină de bunătate; dragostea creștină nu invidiază; dragostea creștină nu se laudă, nu se îngâmfă,
5 Nu se poartă necuviincios, nu caută ale sale, nu se mânie repede, nu gândește să facă rău,
6 Nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr,
7 Suportă toate, crede toate, speră toate, îndură toate.
8 Dragostea creștină nu se sfârșește niciodată. Dar profeții dacă ar fi, se vor sfârși; limbi dacă ar fi, vor înceta; cunoaștere dacă ar fi, se va duce.
9 Căci cunoaștem în parte și profețim în parte;
10 Dar când vine ce este desăvârșit, atunci ce este în parte va fi desființat.
11 Când eram copil, vorbeam ca un copil, înțelegeam ca un copil, gândeam ca un copil; dar după ce am devenit bărbat, am înlăturat cele copilărești.
12 Căci acum vedem întunecat, ca într-o oglindă; dar atunci față în față; acum știu în parte, dar atunci voi cunoaște așa cum sunt și eu cunoscut.
13 Și acum rămân acestea trei: credință, speranță, dragoste creștină; dar cea mai mare dintre acestea este dragostea creștină.’](1 Corinteni 13:1-13)[/simple_tooltip]
Satan a încercat să falsifice fiecare lucru bun pe care ni l-a dat Dumnezeu. El a reușit prin a vinde lumii un fel de dragoste corupt și inferior. Hollywood-ul a fost un mare atu pentru diavol în această luptă. Filmele prezintă o poftă emoțională și senzuală ca „iubire,” dar în realitate nu au nici o bază. Îi determină pe oameni să tânjească după o oarecare utopie în care fiecare simț este pe deplin satisfăcut în orice moment, dar dragostea umană nu poate satisface pe deplin nevoia profundă a nimănui de a fi iubit necondiționat. Acesta este felul de dragoste al lui Dumnezeu.
Cea mai distinctivă caracteristică a adevăratului fel de dragoste al lui Dumnezeu este aceea că ea nu este egoistă sau individualistă. Iubirea adevărată nu înseamnă să primești ceea ce îți dorești; ea este dezinteresată și dăruitoare. Uită-te la Iisus, cel mai mare exemplu de dragoste al lui Dumnezeu pe care lumea l-a văzut-o vreodată. Lumea îți va spune că a trăi altruist este nefericire și o viață mizerabilă, dar Iisus a fost plin de bucurie și niciodată mizerabil. El a demonstrat că secretul vieții este dragostea altruistă.
Iisus nu a venit pe acest pământ pentru a Se mulțumi pe Sine. În cele din urmă, El a primit mari satisfacții prin răscumpărarea omenirii înapoi la Dumnezeu, dar El a devenit o ființă umană pentru Tatăl Său și pentru noi, nu pentru El Însuși. El a lăsat toată splendoarea gloriei și a ajuns să locuiască în cele mai smerite împrejurimi. El a lăsat adorarea întregii creații pentru a trăi timp de treizeci de ani în anonimat relativ.
Deși unii L-au slăvit pe Iisus în timpul slujirii Sale, El a îndurat disprețul și ridiculizarea instituției religioase. Apoi a suferit respingerea finală a răstignirii și a luat toată rușinea care a venit cu acea respingere fiind un criminal condamnat. El a făcut toate acestea pentru că „Dumnezeu atât de mult a iubit lumea, încât a dat singurul Său Fiu” (Ioan 3:16).
Testează-ți dragostea față de ceilalți, punându-ți această întrebare simplă: „Spun sau fac cutare lucru, pentru mine sau pentru altcineva?” Concentrează-te pe exprimarea dragostei față de ceilalți și vezi cât de diferit îți merge ziua.