1Şi a fost aşa: la începutul anului, pe timpul când ies împăraţii la luptă, David a trimis pe Ioab şi pe slujitorii săi împreună cu el şi tot Israelul şi i-au nimicit pe fiii lui Amon şi au asediat Raba. Iar David a rămas la Ierusalim. [simple_tooltip content=’1 Şi a fost aşa: la începutul anului, pe timpul când ies împăraţii la luptă, David a trimis pe Ioab şi pe slujitorii săi împreună cu el şi tot Israelul şi i-au nimicit pe fiii lui Amon şi au asediat Raba. Iar David a rămas la Ierusalim.
2 Şi a fost aşa: la timpul serii, David s-a ridicat din patul său şi se plimba pe acoperişul casei împăratului. Şi de pe acoperiş a văzut o femeie scăldându-se; şi femeia era foarte frumoasă la înfăţişare.
3 Şi David a trimis şi a cercetat despre femeie. Şi cineva a zis: „Nu este aceasta Bat-Şeba, fiica lui Eliam, soţia lui Urie hetitul?”
4 Şi David a trimis soli şi au luat-o. Şi ea a venit la el şi el s-a culcat cu ea; şi ea s-a curăţit de necurăţia ei; şi s-a întors acasă.
5 Şi femeia a rămas însărcinată şi a trimis să spună lui David şi a zis: „Sunt însărcinată.”
6 Şi David a trimis vorbă lui Ioab: „Trimite-mi pe Urie hetitul!” Şi Ioab l-a trimis pe Urie la David.
7 Şi Urie a venit la el şi David l-a întrebat despre situaţia lui Ioab şi despre starea oştirii şi despre mersul războiului.
8 Şi David a zis lui Urie: „Coboară acasă la tine şi spală-ţi picioarele!” Şi Urie a ieşit din casa împăratului şi l-a urmat un dar de la împărat.
9 Şi Urie a dormit la intrarea casei împăratului cu toţi slujitorii săi şi nu a coborât acasă.
10 Şi i-au spus lui David, zicând: „Urie nu a coborât acasă!” Şi David a zis lui Urie: „N-ai venit de la drum? De ce nu ai coborât acasă?”
11 Şi Urie a zis lui David: „Chivotul şi Israel şi Iuda locuiesc în corturi, şi stăpânul meu, Ioab, şi slujitorii domnului meu sunt în tabără, în câmp, şi eu să intru în casa mea, ca să mănânc şi să beau şi să mă culc cu soţia mea? Viu eşti tu şi viu este sufletul tău, că nu voi face acest lucru!”
12 Şi David a zis lui Urie: „Mai rămâi şi astăzi aici, iar mâine îţi voi da drumul!” Şi Urie a rămas la Ierusalim în ziua aceea şi a doua zi.
13 Şi David l-a chemat şi a mâncat şi a băut înaintea lui şi l-a îmbătat. Şi el a ieşit seara afară, ca să se culce în patul său cu slujitorii domnului său, dar nu a coborât acasă la el.
14 Şi a fost aşa: David a scris o scrisoare lui Ioab şi a trimis-o prin mâna lui Urie.
15 Şi a scris în scrisoare, zicând: „Puneţi-l pe Urie în frunte în mijlocul luptei şi trageţi-vă dinapoia lui, ca să fie lovit şi să moară.”
16 Şi a fost aşa: pe când Ioab cerceta cetatea, a pus pe Urie la locul unde ştia că erau bărbaţi viteji.
17 Şi bărbaţii cetăţii au ieşit afară şi s-au luptat cu Ioab; şi au căzut unii din popor, dintre slujitorii lui David, şi a murit şi Urie hetitul.
18 Şi Ioab a trimis şi a spus lui David toate lucrurile privitoare la război.
19 Şi a poruncit solului, zicând: „După ce vei termina de spus împăratului toate lucrurile privitoare la război, va fi aşa:
20 dacă se va aprinde mânia împăratului şi-ţi va zice: «De ce v-aţi apropiat aşa de mult de cetate ca să luptaţi? N-aţi ştiut că vor trage cu săgeata de pe zid?
21 Cine a lovit pe Abimelec, fiul lui Ierubeşet? N-a aruncat o femeie o piatră de moară de pe zid, încât el a murit la Tebeţ? De ce v-aţi apropiat de zid?» Atunci să zici: «A murit şi slujitorul tău Urie hetitul».”
22 Şi solul a plecat şi a venit şi a spus lui David despre toate pentru care îl trimisese Ioab.
23 Şi solul a zis lui David: „Oamenii au fost mai tari decât noi şi au ieşit la noi în câmp, şi am fost asupra lor până la intrarea porţii.
24 Şi arcaşii au tras asupra slujitorilor tăi de pe zid şi au murit câţiva dintre slujitorii împăratului; şi a murit şi slujitorul tău Urie hetitul.”
25 Şi David a zis solului: „Să spui aşa lui Ioab: «Să nu fie rău în ochii tăi lucrul acesta, pentru că sabia doboară când pe unul, când pe altul; întăreşte şi mai mult lupta împotriva cetăţii şi nimiceşte-o!» Şi îmbărbătează-l!”
26 Şi soţia lui Urie a auzit că Urie, soţul ei, murise, şi l-a plâns pe soţul ei.
27 Şi, după ce a trecut plânsul, David a trimis şi a luat-o în casa lui; şi ea i-a fost soţie şi i-a născut un fiu. Dar lucrul pe care-l făcuse David a fost rău în ochii Domnului.’](2 Samuel 11:1-27)[/simple_tooltip]
Motivul pentru care Iisus a fost întotdeauna în locul potrivit la momentul potrivit, cât timp fost aici pe pământ, este pentru că El era Cuvântul viu. El a ascultat Cuvântul lui Dumnezeu și a umblat în Duh. În Vechiul Testament, nu a existat niciodată un exemplu mai bun de opus al acestui lucru ca această perioada din viața lui David. El devenise împăratul lui Israel și era momentul când împărații mergeau la luptă; dar el a decis să rămână acasă. Acea decizie de a nu asculta și deciziile ulterioare de a neascultare i-au adus mâhnire familiei sale și apoape că l-a costat tronul.
Desigur, David trebuie să fi avut probleme mai profunde decât să nu fie la locul potrivit și să facă ceea ce a fost uns pentru a face. Relația lui cu Domnul trebuie să fi fost în declin de ceva timp. Nerespectarea legăturii cu Dumnezeu provoacă neliniște, care de multe ori ne propulsează în locul nepotrivit la momentul nepotrivit.
Oamenii de succes abandonează deseori chiar lucrurile care i-au adus în vârf. Când Saul era mic în ochii lui, Domnul l-a promovat [simple_tooltip content=’Şi Samuel i-a zis: „Oare nu când erai mic în ochii tăi ai fost făcut cap al seminţiilor lui Israel? Şi Domnul te-a uns împărat peste Israel.’](1 Sam 15:17)[/simple_tooltip]; dar când a devenit un succes, el a abandonat dependența de Dumnezeu. Solomon a făcut același lucru. A pornit cu mare smerenie și a căutat doar să fie credincios lui Dumnezeu, dar succesul său l-a corupt. Aceasta este și ceea ce s-a întâmplat cu David.
David a atins un punct de succes în care nu mai trebuia să-L caute pe Dumnezeu. Nu mai trebuia să lupte cu propriile sale bătălii. El a avut alți oameni care făceau aceasta pentru el. Acest lucru l-a lăsat liber să se apropie de Dumnezeu sau să se rătăcească, iar el a ales să se rătăcească.
Momentele grele nu sunt adevăratul test a ceea ce este în interiorul tău. Toată lumea Îl caută pe Domnul când sunt cu spatele la zid. Cel mai mare test al vieții este succesul. Fă părtășia cu Domnul prima ta prioritate – atât în momentele bune, cât și în cele rele – și vei menține succesul pe care El ți l-a dat.