32Dar El le-a spus: „Eu am de mâncat o mâncare pe care voi nu o cunoaşteţi.” [simple_tooltip content=’27 Şi atunci au venit ucenicii Săi şi se mirau că vorbea cu o femeie. Totuşi nici unul n-a spus: „Ce cauţi?“ sau: „De ce vorbeşti cu ea?“
28 Atunci femeia şi-a lăsat vasul de apă şi a plecat în cetate şi le-a spus oamenilor:
29 „Veniţi să vedeţi un Om care mi-a spus toate câte am făcut: nu cumva Acesta este Hristosul?“
30 Ei au ieşit din cetate şi veneau spre El.
31 Dar, între timp, ucenicii Îl rugau, spunând: „Rabi, mănâncă!“
32 Dar El le-a spus: „Eu am de mâncat o mâncare pe care voi nu o cunoaşteţi.”
33 Ucenicii spuneau deci unii altora: „Nu cumva I-a adus cineva să mănânce?“
34 Iisus le-a spus: „Mâncarea Mea este să fac voia Celui care M-a trimis şi să sfârşesc lucrarea Lui.
35 Nu spuneţi voi că mai sunt patru luni şi vine secerişul? Iată, Eu vă spun: Ridicaţi-vă ochii şi priviţi ogoarele, că sunt deja albe pentru seceriş.
36 Secerătorul primeşte plată şi adună rod spre viaţă eternă, pentru ca şi semănătorul şi secerătorul să se bucure împreună.
37 Pentru că în aceasta este adevărat cuvântul: «Unul este semănătorul şi altul secerătorul».
38 Eu v-am trimis să seceraţi ceea ce nu voi aţi muncit; alţii au muncit, şi voi aţi intrat în munca lor.“
39 Dar mulţi dintre samaritenii din cetatea aceea au crezut în El, datorită cuvântului femeii care mărturisea: „Mi-a spus toate câte am făcut.“
40 Deci, când au venit samaritenii la El, L-au rugat să rămână cu ei; şi El a rămas acolo două zile.
41 Şi mult mai mulţi au crezut datorită cuvântului Său;
42 şi-i spuneau femeii: „Nu numai datorită spuselor tale credem, ci pentru că noi înşine am auzit şi ştim că Acesta este cu adevărat Mântuitorul lumii.“
43 Dar, după cele două zile, El a ieşit de acolo şi a plecat în Galileea,
44 pentru că Iisus Însuşi mărturisea că un profet nu este onorat în patria lui.
45 Când a venit deci în Galileea, L-au primit galileenii, cei care văzuseră tot ce făcuse în Ierusalim în timpul sărbătorii; pentru că şi ei veniseră la sărbătoare.
46 El a venit deci din nou în Cana Galileii, unde făcuse apa vin. Şi era un slujitor împărătesc, al cărui fiu era bolnav, în Capernaum.’](Ioan 4:27-46)[/simple_tooltip]
Mâncarea este esențială pentru viață. Fără ea, nu putem crește și nu putem rămâne sănătoși. Obținem forță și vitalitate din alimente; cu toate acestea, mâncarea nepotrivită ne poate ucide. Dietele necorespunzătoare au ucis mai multe persoane decât orice boală.
Sufletele noastre au nevoie și de hrănă. Lucrurile la care ne gândim și dorințele pe care le avem sunt hrană pentru sufletele noastre. Iisus a spus: „Omul nu va trăi numai prin pâine, ci prin fiecare cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu” (Matei 4:4). El a apreciat hrana spirituală mai mult decât a apreciat hrana fizică. El a fost încântat să vadă că femeia samariteancă și oamenii din orașul ei răspund la darul Său de mântuire. Ucenicii Săi veniseră cu carne pentru ca El să mănânce, dar El a spus că ceea ce L-a hrănit au fost oamenii care veneau la El pentru mântuire.
La fel, ar trebui să ne axăm dorințele pe lucrurile lui Dumnezeu, astfel încât lucrurile spirituale să fie mai importante pentru noi decât cele fizice. Dieta nepotrivită pentru sufletele noastre este cauza principală a eșecului și a depresiei din viața creștinilor. Biblia spune că preocuparea pentru fire este moarte, însă preocuparea pentru lucrurile Duhului este viaţă şi pace [simple_tooltip content=’Pentru că gândirea cărnii este moarte; iar gândirea Duhului, viaţă şi pace.’](Romani 8:6)[/simple_tooltip]. În societatea noastră conștientă de sănătate, mulți dintre noi nu și-ar dori să ne abuzăm corpul cu o dietă sărăcăcioasă; totuși, ne omorâm sufletele hrănindu-ne cu lucruri nelegiuite și lumești.
Astăzi, răsfață-te cu o masă spirituală sănătoasă. Citește-ți Biblia și fii umplut de Cuvântul lui Dumnezeu. Apoi mergi la mall și condu câțiva oameni la Iisus. Vei descoperi „carnea” pe care Iisus a iubit-o mai mult decât orice mâncare naturală.
