13Şi, când a văzut-o Domnul, I s-a făcut milă de ea şi i-a spus: „Nu plânge!” 14Şi, apropiindu-Se, a atins sicriul şi cei care-l duceau s-au oprit. Şi El a spus: „Tinere, ţie îţi spun: ridică-te!” [simple_tooltip content=’11 Şi a fost că, după aceea, El a mers într-o cetate numită Nain, şi cu El mergeau mulţi ucenici ai Săi şi o mare mulţime.
12 Şi, când S-a apropiat de poarta cetăţii, iată, duceau afară un mort, singurul fiu al mamei lui, şi ea era văduvă; şi o mulţime foarte mare din cetate era împreună cu ea.
13 Şi, când a văzut-o Domnul, I s-a făcut milă de ea şi i-a spus: „Nu plânge!”
14 Şi, apropiindu-Se, a atins sicriul şi cei care-l duceau s-au oprit. Şi El a spus: „Tinere, ţie îţi spun: ridică-te!”
15 Şi mortul s-a ridicat şi a început să vorbească. Şi l-a dat mamei lui.
16 Şi toţi au fost cuprinşi de teamă şi Îl glorificau pe Dumnezeu, spunând: „Un mare profet S-a ridicat între noi;” şi: „Dumnezeu a cercetat pe poporul Său.”
17 Şi vestea aceasta despre El s-a răspândit în toată Iudeea şi în tot ţinutul din jur.’](Luca 7:11-17)[/simple_tooltip]
Fiul văduvei înviat din morți este adesea folosit pentru a demonstra că Iisus a făcut unele minuni, fără credință din partea celor care au primit minunea, că El putea să lucreze numai prin credința Sa. Cu toate acestea, rugăciunea din Marcu 6:5-6 arată că Iisus nu a putut să facă (și nici nu ar face) multe lucrări puternice în orașul Său natal din cauza necredinței oamenilor. Multe alte scripturi dezvăluie că pentru a primi de la Dumnezeu credința trebuie să fie prezentă (Marcu 11:23-24; Iacov 1:5-7).
A cui credință a fost prezentă în acest caz? În primul rând, mama băiatului i-a răspuns lui Iisus cu credință. Ca această femeie să-I permită lui Iisus să întrerupă procesiunea funerară și să-i spună să înceteze să plângă, trebuie privită ca și credință! Acești oameni nu erau diferiți de bocitorii de la înmormântările de astăzi. Dacă ea s-ar fi răzvrătit la întreruperea lui Iisus, mulțimea s-ar fi aliat cu ea din milă, dar nici una dintre aceste reacții nu este menționată. Iisus era la conducere în momentul în care ea L-a ascultat.
În al doilea rând, nu se poate dovedi că o persoană moartă nu are de ales în ceea ce se întâmplă. Oamenii nu încetează să mai existe la moarte; pur și simplu, ei își părăsesc trupurile. Fiul femeii era destul de viu în duhul lui. Mulți oameni care au fost înviați din morți au menționat că au avut de ales dacă să reintre sau nu în corpurile lor. Deși acest principiu nu poate fi verificat în Scriptură, el nu poate fi nici exclus din Scriptură. Știm că atunci când Iisus l-a înviat pe Lazăr din morți, El nu i-a cerut Tatălui Său să o facă; El pur și simplu i-a spus lui Lazăr să vină (Ioan 11:43), așa că Lazar L-a auzit. Destul de interesant, credința Martei a fost cea care a adus miracolul (Ioan 11:22).
Indiferent cu ce te confrunți astăzi, ai credință. Alege să crezi că orice a promis Dumnezeu, El va îndeplini și apucă în credință pentru a primi miracolul tău.
