Matei 16:16-26; Marcu 8:30-37; Luca 9:21-27
Şi le spunea tuturor: „Dacă vrea cineva să vină după Mine, să se lepede de sine însuşi şi să-şi ia zilnic crucea şi să Mă urmeze. (Luca 9:23)
Lepădarea de sine este o parte importantă a vieții creștine. Iisus Și-a sacrificat viața pentru noi, și El ne cere să murim față de noi înșine pentru a experimenta noua viață pe care ne-a oferit-o. Facem acest lucru recunoscând mai întâi că nu ne putem salva prin eforturile noastre și apoi prin încrederea în Dumnezeu, nu în noi înșine, pentru mântuire. Zilnic, trebuie să ne negăm propria noastră înțelepciune și să căutăm înțelepciunea și direcția lui Dumnezeu pentru viața noastră.
Lepădarea de sine este bună numai atunci când ne negăm pe noi înșine în scopul unic de a-L înălța pe Iisus și voia Lui pentru noi, într-o anumită zonă a vieții noastre. Unii au făcut o religie din lepădarea de sine și găsesc plăcere în negarea lor – nu în domnia lui Iisus. Acest lucru duce la legalism și la robie, pe care Pavel le-a condamnat ca „închinare” (Coloseni 2:23). Ni se spune nu numai să ne negăm pe noi înșine, ci să ne lepădăm de noi înșine, să ne luăm crucea și să-L urmăm pe Iisus.
Crucea este locul pe care a murit Iisus. Crucea ta constă din circumstanțele și dificultățile vieții, care îți oferă posibilitatea de a muri față de tine în fiecare zi. Acestea nu sunt lucruri precum boala și sărăcia, pentru care ispășirea lui Iisus a oferit răscumpărare, ci mai degrabă lucruri precum persecuția și bătălia constantă între firea ta și duhul tău născut din nou. Crucea pe care o porți astăzi este să iei Cuvântul lui Dumnezeu (care este voia Lui) și să-l înalți deasupra propriei voințe în fiecare situație cu care te confrunți.
