[simple_tooltip content=’5 Și pe când Iisus intra în Capernaum, a venit la el un centurion, implorându-L,

6 Și spunând: „Doamne, servitorul meu zace paralizat în casă, chinuit cumplit.”

7 Și Iisus i-a spus: „Eu voi veni și îl voi vindeca.”

8 Și centurionul răspunzând a zis: „Doamne, nu sunt demn să intri sub acoperișul meu, ci spune numai un cuvânt și servitorul meu va fi vindecat.

9 Fiindcă și eu sunt om sub autoritate, având sub mine soldați; și spun unuia: ‘Du-te,’ și se duce; și altuia: ‘Vino,’ și vine; și robului meu: ‘Fă aceasta,’ și face.”

10 Când a auzit Iisus, S-a minunat și a spus celor ce Îl urmau: „Adevărat vă spun, nu am găsit așa o credință nici chiar în Israel.

11 Și vă spun că vor veni mulți de la răsărit și de la apus și se vor așeza cu Avraam și Isaac și Iacob în împărăția cerului.

12 Dar copiii împărăției vor fi aruncați în întunericul de afară; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.”

13 Și Iisus a spus centurionului: „Du-te și ți se va face cum ai crezut.” Și servitorul lui a fost vindecat în ora aceea.’]Matei 8:5-13[/simple_tooltip]; [simple_tooltip content=’24 Dar Toma, unul dintre cei doisprezece, cel numit Didumos, nu era cu ei când a venit Iisus.

25 Ceilalți discipoli i-au spus așadar: „Am văzut pe Domnul.” Dar el le-a spus: „Dacă nu voi vedea în mâinile Lui semnul cuielor și dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor și nu noi pune mâna mea în coasta Lui, nicidecum nu voi crede.”

26 Și după opt zile discipolii Lui erau din nou înăuntru și Toma era cu ei; Iisus a venit, ușile fiind închise, și a stat în picioare în mijloc și a spus: „Pace vouă.”

27 Atunci i-a spus lui Toma: „Adu-ți degetul aici și privește mâinile Mele; și adu-ți mâna și pune-o în coasta Mea; și nu fi fără credință, ci fii cu credință.

28 Și Toma a răspuns și I-a zis: „Domnul meu și Dumnezeul meu.”

29 Iisus i-a spus: „Toma, pentru că M-ai văzut, ai crezut; binecuvântați sunt cei ce nu au văzut și totuși au crezut.’]Ioan 20:24-29[/simple_tooltip]

Iisus i-a spus: „Toma, pentru că M-ai văzut, ai crezut; binecuvântați sunt cei ce nu au văzut și totuși au crezut. (Ioan 20:29)

 

Când am devenit conștient pentru prima dată că Domnul face minuni și astăzi, mi-am dat seama că am ratat supranaturalul în viața mea creștină. Aceasta m-a determinat să vreau să recuperez timpul pierdut primind imediat tot ce puteam. Am auzit despre viziuni, vise și îngeri care apar la oameni – și mi-am dorit toate astea! Așa că am început să mă rog pentru ca acele lucruri să mi se întâmple. Cu toate acestea, Domnul a folosit Scripturile, ca versetele de mai sus, pentru a mă opri din avântul meu.

Iisus a spus că cea mai mare credință pe care a văzut-o vreodată a fost o credință care nu trebuia să vadă pentru a crede. Această credință era numai în Cuvântul lui Dumnezeu [simple_tooltip content=’Când a auzit Iisus, s-a minunat și a spus celor ce Îl urmau: „Adevărat vă spun, nu am găsit așa o credință nici chiar în Israel.”’](Matei 8:10)[/simple_tooltip]. El i-a spus lui Toma că a crezut  pentru că a văzut, dar este o binecuvântare și mai mare pentru cei care au crezut prin credință și nu prin vedere. Aceasta înseamnă că vom merge într-un grad mai mare de credință cu cât suntem direcționați doar de Cuvântul lui Dumnezeu.

Acest lucru s-a soluționat pentru mine. Am vrut ce-i mai bun de la Dumnezeu. Știam că fără credință este imposibil să-L mulțumim și voiam să operez în cea mai înaltă formă de credință. Aceasta nu înseamnă că refuz viziunile și visele – le-am avut pe amândouă -, dar nu mai sunt concentrarea mea. Cuvântul lui Dumnezeu este suficient de supranatural. Dacă Domnul alege să folosească un înger sau alte mijloace pentru a-mi vorbi, voi asculta, dar nu mai cer aceste lucruri. Cuvântul lui Dumnezeu nu are nevoie de confirmare suplimentară; este autoritatea absolută în viața mea.

Astăzi de ce nu decizi să umbli în credință și  să crezi promisiunile lui Dumnezeu indiferent ce vezi, sau auzi, sau experimentezi? Ai credință precum sutașul, credința care L-a făcut pe Iisus să Se minuneze.