37Căci la Dumnezeu nimic nu va fi imposibil. [simple_tooltip content=’26 Iar în luna a șasea, îngerul Gabriel a fost trimis de Dumnezeu într-o cetate din Galileea, numită Nazaret,
27 La o fecioară logodită cu un bărbat al cărui nume era Iosif, din casa lui David; și numele fecioarei era Maria.
28 Și îngerul a intrat la ea și a spus: „Bucură-te, cea privilegiată: Domnul este cu tine; binecuvântată ești tu între femei.”
29 Iar când l-a văzut, ea a fost tulburată de cuvintele lui și cugeta ce fel de salutare ar fi aceasta.
30 Și îngerul i-a spus: „Nu te teme, Maria; fiindcă ai găsit favoare la Dumnezeu.
31 Și iată, vei rămâne însărcinată în pântecele tău și vei naște un fiu și Îi vei pune numele IIsus.
32 El va fi mare și va fi chemat Fiul Celui Preaînalt; și Domnul Dumnezeu Îi va da tronul tatălui Său David.
33 Și va domni peste casa lui Iacob pentru totdeauna; și cât despre împărăția Lui, ea nu va avea sfârșit.”
34 Atunci Maria i-a spus îngerului: „Cum va fi aceasta, fiindcă eu nu știu de bărbat?”
35 Și îngerul a răspuns și i-a zis: „Duhul Sfânt va veni peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri; de aceea și cel sfânt care se va naște din tine, va fi chemat Fiul lui Dumnezeu.
36 Și iată, Elisabeta, ruda ta, a rămas și ea însărcinată cu un fiu la bătrânețea ei; și aceasta este a șasea lună pentru ea, care era numită stearpă.
37 Căci la Dumnezeu nimic nu va fi imposibil.”
38 Iar Maria a spus: „Iată, roaba Domnului; fie-mi după cuvântul tău.” Și îngerul a plecat de la ea.’](Luca 1:26-38)[/simple_tooltip]
Ce declarație. Dacă am crede aceasta în același fel în care Maria a crezut atunci când îngerul Gabriel i-a vorbit, cât de diferite ar fi viețile noastre. De la naștere suntem instruiți să ne cunoaștem limitările. „Nu poți avea asta. Nu atinge asta. Nu pune lucruri în gură. Nu poți atinge focul.” Și lista continuă. Pe măsură ce creștem, este de fapt un semn al maturității a ne recunoaște limitările și a învăța să trăim în ele. Este un fapt al vieții că există limite la orice.
Dumnezeu, în schimb, nu are limite. Când intrăm pe tărâmul puterii Sale supranaturale, trebuie să lăsăm la o parte limitele pe care le-am învățat de-a lungul anilor. Trebuie să ne reînnoim mintea cu adevărul că El nu este ca noi. El poate face orice. Avem un Dumnezeu minunat, a cărui putere este atât de mare încât nici măcar nu o putem înțelege. El a creat universul și nici măcar nu a impozitat capacitatea Lui. Cu toate acestea, de multe ori ne regăsim întrebându-ne dacă situația noastră este prea grea pentru El. Nu putem vedea cum El ne poate scoate din ea.
Domnul i-a spus lui Ieremia: „Iată, Eu sunt Domnul Dumnezeul a toată făptura; este ceva prea greu pentru Mine?” (Ieremia 32:27). Răspunsul este unul răsunător: Nu! Singurul lucru care Îl limitează pe Dumnezeu este necredința noastră. [simple_tooltip content=’Dacă vei spune în inima ta: „Aceste națiuni sunt mai mari decât mine, cum le voi putea alunga?”’](Deuteronom 7:17)[/simple_tooltip]
Astăzi, onorează-L pe Dumnezeu prin a crede că nimic nu este prea greu pentru El. Cu orice te-ai confrunta, El este mai mult decât capabil și mai mult decât doritor să te ajute și să te binecuvânteze.
