Matei 8:23-27; Marcu 3:31-35; Luca 8:19-26
37Şi s-a făcut o furtună puternică de vânt şi valurile loveau în corabie, încât era aproape să se umple. 38Şi El era la cârmă, dormind pe căpătâi. Şi ei Îl trezesc şi-I spun: „Învăţătorule, nu-Ţi pasă că pierim?” (Marcu 4:37-38)
Având în vedere că barca era plină cu apă, este uimitor că ucenicii au trebuit să-L trezească pe Iisus. Aceasta nu era o navă mare cu cabine sub punte, ci mai degrabă o barcă mică și deschisă. Iisus a fost probabil ud până la oase. Ceea ce ne dezvăluie acest lucru este cât de obosit trebuie să fi fost încât să doarmă atât de profund. Medicina a descoperit că ne odihnim mai mult, cu cât dormim mai profund. Acesta este un indiciu cu privire la modul în care Iisus Își putea menține ritmul înfiorător, de multe ori rugându-Se toată noaptea și slujind toată ziua. În mod evident, a primit beneficiul maxim din somnul Său.
Cum ar putea Iisus să doarmă atât de bine într-o barcă plină de apă? Răspunsul se găsește în ceea ce El a spus înainte de a urca în barcă. El nu a spus: „Să ieșim în mijlocul mării și să ne înecăm din pricina unei furtuni.” El a spus: „Să trecem de cealaltă parte.” Se ducea în cealaltă parte. Aceasta arată că ucenicii încă nu înțelegeau autoritatea lui Iisus. Ei au fost dedicați Lui ca fiind propriul lor Mesia, dar încă nu și-au dat seama că El era Domn chiar și peste elementele fizice.
Iisus a avut pace pentru că El a crezut în Cuvântul Său. S-a odihnit în Cuvântul Său. De asemenea, El a înțeles că beneficiile de a fi copil al lui Dumnezeu erau atât spirituale, cât și fizice, cuprinzând fiecare domeniu al vieții. Dacă ești într-o furtună astăzi, ceea ce spui și ceea ce crezi va determina dacă treci pe partea cealaltă sau dacă te scufunzi. Conștientizea-ză că Iisus nu doarme cu privire la lucrurile cu care te confrunți în această viață; El este chiar acolo în barca ta, odihnindu-Se și oferindu-ți pace pentru a ajunge acolo unde trebuie să mergi. Pacea Lui este a ta dacă vei crede doar Cuvântul Său și te vei odihni în dragostea Lui.