Învierea lui Iisus este un adevăr biblic esențial, care a produs schimbări extraordinare în viața multor oameni; i-a transformat și a împuternicit transformarea altora. Este adevărul că Iisus domnește în puterea învierii și că, prin El, putem domni în aceeași putere care L-a înviat din morți, pe măsură ce extindem Împărăția Lui!
Învierea face creștinismul unic între toate celelalte religii ale lumii, deoarece adepții acestor religii știu că ai lor conducători sunt morți și îngropați. Dar Iisus este viu, iar puterea învierii Lui este încă la lucru pe măsură ce El salvează, vindecă și eliberează oameni pretutindeni.
Învierea nu este un mit sau o legendă. A fost un eveniment istoric care a stabilit un „înainte” și un „după” în istoria umanității. A marcat o linie între stăpânirea Satanei asupra pământului și biruința lui Hristos asupra lui, domnia Sa eternă și restabilirea stăpânirii omenirii asupra pământului. A inaugurat o nouă eră în care ființele umane pot fi eliberate de robie față de Satan, pentru a putea deveni copiii și prietenii lui Dumnezeu.
Realizările Fundamentale ale Învierii lui Hristos
Învierea lui Iisus din morți este fundamentală în planul lui Dumnezeu de a salva rasa umană și de a aduce împărăția Sa pe pământ, pentru că a realizat următoarele:
(1) ne-a restaurat la comuniune cu Dumnezeu. Moartea și învierea lui Iisus ne-a făcut din nou una cu Tatăl; am fost reuniți cu El. [simple_tooltip content=’Și toate sunt din Dumnezeu, care ne-a împăcat cu el însuși prin Iisus Hristos și ne-a dat serviciul împăcării;’](2 Corinteni 5:18[/simple_tooltip]; [simple_tooltip content=’Ce am văzut și am auzit vă anunțăm, pentru ca și voi să aveți părtășie cu noi; și părtășia noastră este într-adevăr cu Tatăl și cu Fiul său, Iisus Hristos.’]1 Ioan 1:3[/simple_tooltip])
(2) a implantat în trupurile noastre muritoare viața de înviere, care se va manifesta pe deplin atunci când Hristos Se va întoarce pentru biserica Sa, moment în care trupurile noastre vor fi glorificate ca ale Lui. [simple_tooltip content=’Și nu numai ele, dar și noi înșine, care avem primele roade ale Duhului, chiar noi gemem în noi înșine așteptând adopția fiilor, adică răscumpărarea trupului nostru.’](Romani 8:23)[/simple_tooltip]
(3) ne-a adus la o stare veșnică în prezența lui Dumnezeu. Aceasta este desăvârșirea lucrării perfecte a lui Hristos pe cruce și a învierii Lui. [simple_tooltip content=’După aceea noi, care suntem vii și rămânem, vom fi răpiți împreună cu ei în nori să întâmpinăm pe Domnul în văzduh și astfel vom fi întotdeauna cu Domnul.’](1 Tesaloniceni 4:17)[/simple_tooltip]
(4) ne-a așezat în locuri cerești pentru a stăpâni împreună cu Hristos. După ce ne-a plătit păcatele și a fost înviat din morți, Iisus S-a așezat pe tronul Său, la dreapta Tatălui, ca și Marele nostru Preot. Șederea Lui a reprezentat faptul că El Și-a îndeplinit lucrarea ([simple_tooltip content=’5 Chiar pe când eram morți în păcate, ne-a dat viață împreună cu Hristos (prin har sunteți salvați); 6 Și ne-a înviat împreună și ne-a așezat împreună în locurile cerești în Hristos Iisus,’]Efeseni 2:5-6[/simple_tooltip]; [simple_tooltip content=’Văzând atunci că avem un mare preot însemnat, care a trecut în ceruri, pe Iisus, Fiul lui Dumnezeu, să ținem strâns mărturisirea noastră.’]Evrei 4:14[/simple_tooltip]; [simple_tooltip content=’26 Fiindcă un astfel de mare preot ne era cuvenit nouă, care este sfânt, lipsit de răutate, neîntinat, separat de păcătoși și făcut mai presus de ceruri; 27 Care nu are nevoie zilnic, ca acei înalți preoți, să ofere sacrificii, întâi pentru propriile sale păcate și apoi pentru ale poporului, fiindcă a făcut aceasta o singură dată, când s-a oferit pe sine însuși. 28 Fiindcă legea îi face înalți preoți pe oamenii, care au slăbiciuni, dar cuvântul jurământului, care a fost după lege, îl face pe Fiul, care este consacrat pentru totdeauna.’]7:26-28[/simple_tooltip]; [simple_tooltip content=’11 Și fiecare preot stă zilnic în picioare, servind și oferind deseori aceleași sacrificii care niciodată nu pot înlătura păcatele. 12 Dar acest om, după ce a oferit un singur sacrificiu pentru păcate, pentru totdeauna, s-a așezat la dreapta lui Dumnezeu; 13 De acum, așteptând până când dușmanii lui vor fi făcuți sprijinul piciorului său.’]10:11-13[/simple_tooltip]).
Sub preoția levitică (instituită în conformitate cu legea lui Moise), preoții nu s-au „așezat niciodată,” deoarece prezentarea jertfelor oferite pentru ispășirea păcatelor a fost perpetuă. Cu toate acestea, Iisus S-a așezat pentru totdeauna – simbolizând autoritatea, guvernarea și domnia Sa, – deoarece lucrarea Lui a fost încheiată.
Odată ce lucrarea Sa ispășitoare a fost îndeplinită, El ne-a dat înapoi stăpânirea pe care Adam o pierduse și – chiar mai remarcabil – ne-a așezat împreună cu El în stăpânirea Sa cerească. Fiul lui Dumnezeu este singurul Împărat care permite supușilor Săi să domnească împreună cu El. Aceasta este moștenirea noastră!
Dacă biserica ar cunoaște adevărata putere a învierii, multe lucruri s-ar întoarce la viață. Adesea, când auzim mesajul învierii lui Hristos propovăduit în biserici, acesta este prezentat doar din punct de vedere istoric, fără revelație. În consecință, nu asistăm adesea la puterea lui Dumnezeu care ar trebui să se manifeste printre copiii Lui. Pentru a beneficia de această putere, noi trebuie să avem revelația învierii Sale în timpul prezent, “acum.”
Revelații Esențiale ale Învierii
O mare parte din biserică nu a înțeles esența învierii lui Hristos din cauza lipsei de revelație cu privire la adevărurile sale indispensabile. Acesta este motivul pentru care Pavel s-a rugat ca ochii credincioșilor să fie deschiși la semnificația spirituală a faptului că Iisus a fost ridicat glorios din morți, ca apoi să ne impregneze cu puterea Sa!
„Mă rog ca ochii inimii voastre să fie luminați pentru ca să cunoașteți speranța la care v-a chemat… și puterea Sa incomparabil de mare pentru noi, care credem. Acea putere este aceeași cu puterea măreață pe care a exercitat-o atunci când L-a înviat pe Hristos din morți și L-a așezat la dreapta Sa, în locurile cerești.” (Efeseni 1:18-20)
Iisus a murit astfel încât să putem trăi plini de El, de natura Lui și de Duhul Său. Nu suntem credincioși care trăim pe un tărâm învins. Efeseni 1 continuă să spună că suntem așezați cu Hristos în locurile cerești, mult peste toate puterile și principatele văzduhului; suntem așezați mult deasupra tuturor răului și negativității, exercitând puterea și autoritatea lui Iisus pentru a prelua ceea ce este al nostru și pentru a primi moștenirea noastră glorioasă.
Învierea este întotdeauna revelată de Duhul Sfânt în timpul prezent, “acum”
„Mai târziu, El S-a arătat celor unsprezece [apostoli]” (Marcu 16:14)
Cuvântul grecesc tradus „arătat” este phaneroo, ceea ce înseamnă „a face aparent.” Acesta indică „a apărea,” „a se manifesta” și „a se arăta.” Acest cuvânt înseamnă mai ales „a fi dezvăluit în adevăratul caracter.” Cu alte cuvinte, Iisus S-a revelat pe Sine ucenicilor Săi ca Hristosul cel viu. Acest lucru a fost necesar pentru că ucenicii L-au cunoscut într-un sens uman, sau „după trup” ()[simple_tooltip content=’Așa că de acum înainte noi nu mai cunoaștem pe nimeni conform cărnii; da, deși l-am cunoscut pe Hristos conform cărnii, totuși de acum înainte nu îl mai cunoaștem.’]2 Corinteni 5:16[/simple_tooltip]; și aveau nevoie să-L cunoască în Duh, în toată dumnezeirea și măreția Sa. Ei trebuiau să-L recunoască nu ca pe Hristosul pământesc, ci ca pe Hristosul etern care are toată puterea și autoritatea. Lipsa acestei revelații îi determină pe oameni să gândească învierea ca simple informații istorice.
În multe cercuri religioase, Iisus este considerat ca și o persoană istorică, filozofică; un profet, un om bun, un învățător, etc.; dar nu ca un Hristos înviat. Pentru mulți, minunile Lui sunt considerate ca fiind legende, mituri; iar în multe cercuri creștine se propovăduiește viața și principiile Lui fără minunile pe care le-a făcut.
Acest lucru a făcut ca biserica să se obișnuiască de a trăi fără puterea Lui. Prin urmare, în general creștinismul nu poate furniza rezolvare nevoilor umane prezente. Mulțimi de oameni caută un răspuns pentru problemele lor – bolile, nenorocirile, asupririle lor. Dacă le oferi un Iisus istoric, nimic nu poate fi făcut; deoarece El nu este în istorie, ci El este aici, acum.
Religia nu-L poate aduce pe Iisus în „acum.” Dacă îi ceri unui om religios să se roage pentru cineva în depresie, de exemplu, el i-ar spune acelei persoane că Dumnezeu este cu el; și poate ar face o rugăciune compătimitoare, însă nu va putea schimba nimic – pentru că Dumnezeul lui este în istorie. În lume există imposibilități și nedumeriri, boli și lucruri care nu pot fi rezolvate decât printr-un Hristos înviat – un Hristos care trăiește, – și puterea Lui.
Prin urmare, revelația unui Hristos viu face o distincție între cei care cred în înviere pentru aici și acum – prezentul etern – și cei care cred în ea ca un eveniment istoric. Credința primei categorii este activată, iar ei primesc puterea supranaturală a lui Iisus în viața lor.
Învierea a stabilit Împărăția lui Hristos și a distrus împărăția Satanei
După ce a dezarmat principate și puteri, El a făcut un spectacol public al acestora, triumfând asupra lor în ea. (Coloseni 2:15)
Când Iisus a fost executat public, moartea Sa de pe cruce trebuie să fi părut a fi extrem de umilitoare. Adăugând la suferința Sa spirituală și fizică, El a fost batjocorit de gărzile romane, care L-au bătut, și de mulți privitori ce asistau la răstignirea Lui.
Cu toate acestea, Satan a fost umilit de victoria lui Hristos asupra păcatului și a morții, iar înfrângerea lui a fost expusă public prin învierea lui Iisus. Când Hristos a fost înviat din morți, El a confirmat stăpânirea Lui, a pus Împărăția Sa ca și guvern legitim, și a stabilit stăpânirea Lui asupra Satanei. Dacă El nu ar fi înviat, El n-ar fi avut nici o împărăție care să conducă, și împărăția Satanei ar mai avea stăpânire asupra pământului.
Legitimitatea Împărăției Lui este confirmată în învierea Lui. Cu alte cuvinte, împărăția Lui ar fi ilegală dacă nu ar fi înviat. Învierea Lui aduce mărturie a faptului că a detronat împărăția dinainte. Manifestarea acelei detronări este acum prezentă, prin faptul că oamenii sunt vindecați, eliberați, aduși la viață. Punctul culminant este că Iisus a răsturnat împărăția lui Satan, pentru ca tu să ai autoritatea și puterea de a face lucrurile acestea.
Învierea ne să dreptul de a stăpâni peste tot ceea ce Iisus a cucerit
Căci dacă prin neascultarea unui singur om, moartea a domnit prin unul, mult mai mult cei care primesc abundență de har și din darul neprihănirii vor domni în viață prin Unul, Iisus Hristos. (Romani 5:17)
Prin moartea și învierea Sa, Iisus a biruit păcatul, moartea, iadul, diavolul și demonii săi, boala, natura veche și firea, lumea, frica, sărăcia, răzbunarea, respingerea, blestemele, și multe altele. Tot ceea ce Iisus Hristos a învins este acum supus stăpânirii Sale – este un dușman cucerit.
Înainte ca Iisus să Se înalțe la cer, El a transferat autoritatea Sa asupra diavolului și a puterilor demonice fiecărui credincios. ([simple_tooltip content=’18 Și Iisus a venit și le-a vorbit, spunând: Toată puterea îmi este dată în cer și pe pământ. 19 De aceea duceți-vă și învățați toate națiunile, botezându-i în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, 20 Învățându-i să țină toate câte v-am poruncit; și iată, eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul lumii. Amin.’]Matei 28:18-20[/simple_tooltip]; [simple_tooltip content=’15 Și le-a spus: Mergeți în toată lumea și predicați evanghelia la toată creatura. 16 Cel ce crede și este botezat, va fi salvat; dar cel ce nu crede va fi damnat. 17 Și aceste semne îi vor urma pe cei ce cred: În numele meu vor scoate draci; vor vorbi limbi noi;
18 Vor lua șerpi; și dacă vor bea orice lucru ucigător, nicidecum nu îi va vătăma; vor pune mâinile pe bolnavi și ei se vor însănătoși.’]Marcu 16:15-18[/simple_tooltip]). Misiunea noastră dată de Dumnezeu este de a consolida victoria câștigată deja, și de a demonstra cât de învins este Satan!
Noi nu am fost mântuiți și eliberați de Dumnezeu pentru a fi spectatori pasivi în timpul greutăților vieții. Prea adesea creștinii stau pe margine urmărind furia bătăliei dinaintea lor, crezând minciuna că nu au nici o influență asupra rezultatului. Ne descalificăm deoarece credem că nu suntem suficient de puternici sau suficient de maturi pentru a afecta situațiile negative pe care le vedem. Ne rugăm cu sinceritate ca Dumnezeu să facă ceva în legătură cu „acea” relație ruptă, „acea” boală devastatoare sau „acea” dependență teribilă, dar nu știm ce putem să facem mai mult pentru că nu știm cu adevărat cine suntem.
„…Duhul Celui care L-a înviat pe Iisus din morți trăiește în tine.” (Romani 8:11)
Ceea ce spune Pavel este profund și poate fi deosebit de greu de crezut. Fiecare copil al lui Dumnezeu este plin de puterea Sa de înviere! Atunci când Iisus ne-a mântuit, El ne-a făcut o creație nouă și El ne-a umplut cu Duhul Său – același Duh care L-a înviat din morți. Hristos ne-a dotat pentru a fi influențatori și nu spectatori pe acest Pământ.
Învierea este viața Lui înviată și prezența Lui manifestată acum prin tine. Cu alte cuvinte, oamenii au nevoie să vadă puterea învierii Lui manifestată (afișată) prin noi. Dacă slujim un Hristos înviat, un Hristos care trăiește, viața Lui este manifestată aici, acum.
Prea adesea credincioșii uită că puterea inamicului este minusculă în comparație cu puterea de înviere a lui Iisus care lucrează în noi și prin noi. Să fie astăzi ziua în care să fii încurajat de a merge încrezător în adevărata ta identitate, un copil al lui Dumnezeu, care poartă puterea lui Dumnezeu de a influența schimbare pe acest pământ. Nu am fost proiectați și chemați să fim o preoție pasivă, ci o armată de cuceritori care împing înapoi întunericul și introduc promisiunile cerului pe acest pământ!
Fiecare aspect al puterii supranaturale este concentrat în puterea învierii lui Hristos. Noi nu ne putem mulțumi doar cu cunoașterea despre Iisus. Vom putea să realizăm Marea Trimitere și să răspândim Împărăția lui Dumnezeu în întreaga lume doar atunci când Îl vom experimenta pe El și puterea învierii Sale.
Astăzi, Domnul îți cere să umbli în Duhul, ceea ce înseamnă să te întâlnești, să experimentezi, și apoi să umbli în puterea Lui – aceeași putere de înviere care L-a înviat pe Iisus la viață.
