16pentru că vă spun că nicidecum nu voi mai mânca din el, până când va fi împlinit în Împărăţia lui Dumnezeu. [simple_tooltip content=’15 Şi le-a zis: „Am dorit mult să mănânc paştele acesta cu voi înainte de a pătimi;
16 pentru că vă spun că nicidecum nu voi mai mânca din el, până când va fi împlinit în Împărăţia lui Dumnezeu.”
17 Şi, primind un pahar, a mulţumit şi a spus: „Luaţi paharul acesta şi împărţiţi-l între voi;
18 pentru că vă spun că nicidecum nu voi bea din rodul viţei până când nu va veni Împărăţia lui Dumnezeu.”’](Luca 22:15-18)[/simple_tooltip]
Domnul tânjea să împărtășească masa de Paște cu ucenicii Săi. El era la mai puțin de douăzeci și patru de ore de la îndeplinirea misiunii Sale și, ca oricine care poate vedea linia de sosire, El trebuie să fi avut sentimente de ușurare și emoție. Masa de Paște a comemorat eliberarea evreilor din sclavie în Egipt [simple_tooltip content=’3 Şi Moise a zis poporului: „Aduceţi-vă aminte de ziua aceasta, în care aţi ieşit din Egipt, din casa robilor; pentru că Domnul v-a scos cu mână tare din acest loc. Şi să nu se mănânce nimic cu aluat.
4 Voi ieşiţi astăzi, în luna Abib.
5 Şi va fi aşa: când te va aduce Domnul în ţara canaaniţilor şi a hetiţilor şi a amoriţilor şi a heviţilor şi a iebusiţilor, pe care a jurat părinţilor tăi că ţi-o va da, ţară în care curge lapte şi miere, vei împlini această slujbă în luna aceasta.
6 Şapte zile să mănânci azime; şi în ziua a şaptea este sărbătoare pentru Domnul.
7 În cele şapte zile să se mănânce azime; şi să nu se vadă la tine pâine cu aluat şi să nu se vadă la tine aluat în toate hotarele tale.
8 Şi să istoriseşti fiului tău în ziua aceea, zicând: «Este pentru ceea ce mi-a făcut Domnul când am ieşit din Egipt».
9 Şi aceasta să ţi fie ca semn pe mâna ta şi ca o amintire între ochii tăi, pentru ca legea Domnului să fie în gura ta; pentru că Domnul te-a scos din Egipt cu mână tare.
10 Şi să ţii această rânduială la timpul ei, din an în an.’](Exodul 13:3-10)[/simple_tooltip], dar avea și o aplicare spirituală mult mai profundă care urma să se împlinească prin moartea Sa.
În noaptea Paștelui inițial, nimicitorul a trecut prin țara Egiptului și a judecat țara ucigând pe toți întâii născuți ai oamenilor și ai animalelor. Pentru a evita această judecată, fiecare familie evreiască a trebuit să ucidă un miel fără pată, să-i ia sângele și să-l aplice pe ușiorii caselor lor. Li s-a poruncit să rămână în interior, sub acoperirea acestui sânge, până dimineața. Când îngerul morții a trecut prin țară la miezul nopții, pentru a-și executa judecata, el a trecut peste casele care aveau sângele mielului pe ușile lor.
Aceasta este o imagine perfectă a răscumpărării pe care ne-o oferă Iisus prin sângele Său. Iisus a fost sacrificat în a paisprezecea zi a primei luni a anului evreiesc – ziua și ora exactă în care mieii de Paște erau uciși la Templu. Într-adevăr, „Hristos, paştele nostru, a fost sacrificat pentru noi.” (1 Cor. 5:7)
Astăzi, pentru că L-ai mărturisit pe Iisus ca Domn și Mântuitor al tău, ai aplicat sângele Lui pe inima ta. Acum nu mai trebuie să-ți fie frică de Ziua Judecății, deoarece păcatele tale sunt iertate și spălate. Nu mai ești sub judecată. Ești sub harul și mila lui Dumnezeu.
