Marcu 6:45-52; Ioan 6:15-21
pentru că nu înţeleseseră nimic prin minunea cu pâinile, deoarece inima le era împietrită. (Marcu 6:52)
De cele mai multe ori ne gândim la o persoană cu inima împietrită ca fiind cineva care este într-o rebeliune teribilă față de Dumnezeu. Deși este adevărat că o persoană răzvrătită are o inimă împietrită, în acest verset Cuvântul se referă la inimile ucenicilor ca fiind împietrite. Ei au fost, „uimiți peste măsură în ei înșiși, și se minunau” de Iisus mergând pe apă, deoarece uitaseră că El doar ce hrănise în mod miraculos peste cinci mii de oameni.
Cuvântul împietrit așa cum este folosit aici, înseamnă „a fi bătătorit, de nepătruns, sau rece în duh sau insensibil la.” Ucenicii nu erau oameni care Îl urau Dumnezeu, ci mai degrabă deveniseră atât de sensibili la lumea naturală și la limitările ei încât au fost copleșiți să-L vadă pe Iisus suprimând aceste legi. Prin urmare, aveau inimile împietrite.
Dacă și-ar fi păstrat în minte miracolul pe care tocmai îl văzuseră pe Iisus săvârșindu-l (hrănirea a peste cinci mii de oameni), nu ar fi fost uimiți să-L vadă pe Iisus mergând pe apă. La urma-urmei, El i-a constrâns să se urce în corabie și, prin urmare, era responsabil pentru ei. El se afla la o mică distanță de ei și era în aceeași furtună, așa că știau că era conștient de situația lor. Ei ar fi trebuit să se aștepte ca El să-i salveze, chiar dacă ar fi trebuit să meargă pe apă pentru a o face.
Ești mai predispus să-ți fie teamă și să te îndoiești de adevărurile Cuvântului lui Dumnezeu? Poate că te-ai gândit mai mult la lucruri care slujesc teama și îndoiala. Astăzi, poți schimba aceasta și îți poți împietri inima la îndoială, luând în considerare doar Cuvântul lui Dumnezeu! Să devii la fel de sensibil la Dumnezeu și la credință, la fel cum erai la Satan și la îndoieli, este un obiectiv posibil și de obținut. Meditează la Cuvântul lui Dumnezeu astăzi.
